Pentru prima dată în viaţă am convingerea că nu am dat un titlu exagerat, ci unul corect. Cine o cunoaşte pe Cornelia Ardelean Archiudean ştie că dincolo de vocea de cristal a Câmpiei Transilvaniei se ascunde şi un suflet de aur. Arareori se întâlnesc aceste două calităţi la marii oameni. De obicei, strălucirea scenei ştirbeşte din suflet. Nu aceleşi lucru putem spune în cazul de faţă, unde vocea completează sufletul nobil din Ocniţa. Poate de aceea uneori Cornelia a preferat să nu dea din coate, să-i lase pe cei mai tupeişti să apară excesiv în faţa publicului şi pe micul ecran. Emblemă a folclorului din zona de Câmpie, Cornelia Ardelean Archiudean a dus cu cinste folclorul românesc pe cele mai înalte trepte ale spiritualităţii. Şi-a început cariera de profesionist la Bucureşti, la Casa de Cultură a Sectorului 5, unde a şi studiat la Şcoala Populară de Artă cu profesoara Angela Moldovan. În 1975, a venit la Orchestra profesionistă “Bistriţa”, unde a fost curtată, după ce au văzut-o la emisiunea “Floarea din grădină”. Prima emisiune la care a participat a fost în primăvara lui 70 şi era la vechiul studio al TVR-ului, în direct, redactor Teodora Popescu. Atunci a întâlnit-o prima dată pe Sofia Vicoveanca. Când au auzit că tânăra artistă e la televizor s-au adunat toţi sătenii în curtea căminului şi au scos singurul televizor din sat afară. Sigur că au fost foarte mândri. La “Floarea din grădină” a primit din partea sătenilor o telegramă citită în direct, semnată de preotul Pop Augustin. ” Am întâlnit şi oameni buni în viaţa mea, care m-au ajutat mult, dar am întâlnit şi oameni răi. La un moment dat, chiar în radio m-a ameninţat un redactor: “depinde cum ai să faci piesele astea, dacă ai să mai imprimi vreodată”. Or astea nu erau deloc încurajatoare, pentru că eram copil modest care stăteam la locul meu. Niciodată nu am vrut să fiu în faţă. Dacă cineva m-a observat a fost bine. Sigur că pe mine nu m-au “răsfăţat” foarte mult nici radioul, nici televiziunea, deşi am avut repertoriu. Poate că mi-a prins bine într-un fel, pentru că mulţi care au urcat foarte repede au şi picat repede. Poate astfel se explică şi faptul că astăzi sunt tot acolo la locul meu. Deşi fiecare tinde să facă mai mult în viaţă să apară tot timpul la televizor. Dar, la un moment dat, lumea se va sătura de tine. Mă bucur când mă opreşte lumea pe stradă şi-mi spune “Ştiţi, v-am văzut la televizor! Mi-a plăcut, mi-a fost dor să vă văd!” Şi pentru mine asta este mult mai mult.
Nu cred că am duşmani şi nu am de ce să am duşmani. Sunt o zodie mai greu înţeleasă (peşti - n.r.). Poate că Dumnezeu va avea grijă de fiecare să-şi poarte grija lui. Oricum, dacă aş avea duşmani, deşi eu nu-i ştiu, este un dar că am cu mult mai mulţi prieteni”, se confesează Cornelia Ardelean. Din preaplinul dragostei ei pentru folclor, Cornelia Ardelean a dăruit copiilor care vin la Ansamblul Doiniţa de la Cercul Militar. În ultimul timp încercările s-au abătut peste sufletul preaplin de iubire. Au fost clipe grele, în care sănătatea s-a aflat pe muchie de cuţit, însă Dumnezeu ajută oamenii buni. Astăzi, în ceas aniversar, îi urăm distinsei doamne sănătate, fericire, putere multă şi îi oferim un mărţişor simbolic împletit în fire de suflet cu tradiţionalul La mulţi ani!
